Showing posts with label meşteşugul stiloului în crucea nopţii.. Show all posts
Showing posts with label meşteşugul stiloului în crucea nopţii.. Show all posts

Saturday, June 25, 2011

COXIRRA


Ooo, daaa, în sfârşit nu mai eram ipocrită şi nu mai scriam! Dar văzând un comment prea drăguţ, în care cineva mă întreba de ce nu mai scriu ... şi constatând că am intrat în vacanţă şi mai am oleacă de timp liber, why not blog?

Umătorul articol este dedicat tuturor oamenilor din Coşbuc şi cei ce ştiu poveştile! Aşadar, cine ştie, o să se prindă de glumele cu subînţeles şi-o să se distreze, sper eu. Chiar dacă e, de fapt, unul din articolele mele cele mai slabe.

Aşa că, IX R3, în special, here you go!!

Coxirra



Nu pot să spun că am călătorit foarte foarte mult în comparaţie cu alţii, adică am colegi, acum, într-a noua, care se pot da mari că au cutreierat Europa în gimnaziu, ceea ce sună prea bine şi sunt chiar invidioasă, dar voi trăi şi cu ideea că eu îmi petrec vacanţele cu cortul la mare, nu ca alţii, la hotel de cinci stele, să plec spre plajă de abia la 11 dimineaţa; eu adorm cu sunetul valurilor pe fundal şi mă trezesc auzind pescăruşi, iar apoi facem concurs care vede mai mulţi delfini la orele şapte în zori, uneori prindem şi răsăritul pentru că lenevim pe malul apei, de plăcere, până dimineaţa.

Iniţial vroiam să vă povestesc despre Timişoara şi Sibiu, oraşele mele de suflet, dar când am scris doar două amarâte de cuvinte despre mare, instant mi-a venit un chef nebun să mut o combinaţie de Timişoara şi Sibiu la marginea Mării Negre şi să-i spun oraşul meu preferat. Nume? Greu de spus. Cum mă marchează pe mine numele meu în liceu şi toate glumele destul de reuşite la adresa mea, parcă simt un ghiont să numesc acest oraş ori Zirra ori Cox. Sau ce-ar fi să facem chiar o combinaţie? Coxirra! Care ar însemna Oraşul de cărbune al lui Zirra. E, am fi vag pe aproape, ţinând cont de faptul că resurse avem şi pe la Marea Neagră, dar mai degrabă petrol, nu cărbune inferior.




Acest oraş, Coxirra, va avea alei lungi şi curate, care miros a trandafiri de dulceaţă, încât să te simţi ca în Parcul Rozelor din Timişoara, dar pe jos se vor afla scoici roz. Nu avem nevoie de o Volga, care să treacă pe lîngă, sau vreun pod, avem Marea Neagră, şi pe post de nuferi folosim algele. Partea bună este că nu avem broaşte, dar de peşti nu scăpăm. Iar mie personal îmi plac, aşa că nu mă deranjează chiar deloc.

Ca să fim siguri că nimeni nu se va îneca, pe post de faruri vom avea turnuri înalte ca în Sibiu, dar să te urci pînă în vârf este un adevărat chin, aşa că sper că sunteţi amatori de sport. Dacă nu, luaţi-vă gândul de la aşa un act de ispravă.

De ce nu am putea încadra şi câteva elemente specifice oraşelor americane pe care le-am vizitat eu şi care mi-au plăcut? Şi nu, nu sunt clişeice oraşele acelea, da, sunt suburbii după care nu mă omor, plictisitoare ca în serialele slabe care apar acuma la tembelizor, dar Oraşul care nu doarme niciodată chiar merită văzut. Cu toate că eu cu vreo cinci zile înaintea zisului accident cu cele două clădiri, The Twins, le-am vizitat împreună cu surorile mele, Alexanda şi Maria, şi aş fi putut fi deja scrum, n-aş mai fi ajuns nicidecum să scriu nimic în Dilematix, ei bine, cu toate acestea, oraşul mi-a plăcut nespus când aveam 5-6 ani. Şi clădirile înalte nu m-au impresionat, dar totuşi, toate, adunate la un loc te transpuneau un pic într-o altă lume, şi nu era un SF după care nu mă omor eu (desigur, asta nu înseamnă că voi nu aveţi texte SF reuşite!!), era ... un simţământ înalt. Şi ce-ar fi să avem plase de strâns resturile cîinilor noştri? Covrigii să fie 50 de bani, ca pentru vremuri de criză şi ca pentru o viaţă trăită la mare, doar unii ştim sau vom afla ce înseamnă să rămîi falit pe plajă. Se poate rezista cu pepeni galbeni şi verzi în Coxirra, dar din când în când nu se va mai putea trăi doar din peşte, oamenii vor dori şi ceva muşchi de porc, de aceea o să ajungă până aici răspânditul lanţ de magazine de băcănie La Vit(t)a Bella, iar haine vom găsi cu preţuri de mâna a doua, calitatea întîi, într-un laborator care le creează el în funcţie de gusturile fiecăruia. Partea amuzantă este că îţi scanează limba!! De aceea prefer să dau o fugă până în Vama Veche să îmi iau o fustă, pentru că omul de ştiinţă care a inventat acel laborator a luat totul prea literar/in serios.





Eu vă promit că am să pun difuzoare prin staţiile de autobuz şi FAC ŞI-UN METROU, care, dacă am să am buget, o va lua pe sub Marea Neagră, iar undeva, mai în larg, am să pun un lift care să te ridice 10 metri în aer, să poţi privi melancolic valurile care se formează aici, în larg.. Ca muzică aş pune melodii cât se poate de jah, ca lumea să se destindă şi să nu uite că, deşi se află într-un oraş aglomerat, marea şi voia bună sunt la jumătate de kilometru. Asta tot uită cei din Constanţa! Bob Marley va fi cap de listă. Iar în mijlocul oraşului voi face o scenă mare, ca cea din Piaţa Constituţiei din Bucureşti, unde voi încerca să îi aduc pe plozii lui Bobiţă Marley măcar de două ori pe an.

Ce-ar mai fi cu putinţă să vreţi să ştiţi despre acest oraş? A, da, parcuri de distracţie gratuite! Călătoriile cu autobuzul, dacă sunt plătite, sunt şi rambursate cu o îngheţată la 3 bilete.

Vă aştept să luaţi trenul încoace, eu mă simt ca-n vacanţă în oraşul ăsta! Şi-aşa nu mai e mult! Pentru primul trip în Coxirra trebuie să aduceţi prăjituri pătraţele cu lămâie!





That's all for today, folks!


Ileana Bizirra, cea mai cocsata!

Friday, October 1, 2010

Az' ploo cărunt, rectiliniu şi blajin



Da, astăzi plouă mărunt, ca-n ultima poză. E adevărat că solul e uscat în Romania, în Bucale, să o spunem pe şleau, dar în China ... poate că a fost orevărsare de:

Portocale şi lămâi explodeză-n noapte,
Bucăţelele se pierd undeva departe!

Ada va rămâne mereu una din persoanele care, şi dacă mă fac să bocesc mai mărunt pe dinăuntru, mă fac să şi râd şi îmi mai alungă piticii de pe creier. Acum vreo 7 ani, la 2 Mai, surorile mele vindeau pitici pe creier în cutii de chibrituri. Fun, eh? Iar eu ÎNCĂ mai încerc să-mi conving prietenii să întrebe oamenii pe stradă "Mojna pit'etu vodu?"

Sper că vă place Chagal, că eu la ora asta îmi aduc aminte când am încercat să îi copiez o pictură, dar m-a doborât o depresie şi m-am lăsat păgubaşe, în ciuda faptului că mă îndrăgostisem de lucrare.

Lali-lali-lulu 
Lili-lili-lula 
Lala-lala-lululu
 Lalala-lili-lilula
 Eeeei-lalalululu 
Lilu-lalulu-lu  
Tristeţi de după-amezi ploiase
şi de nostalgice obsesii 
Când stai cu storurile trase şi-aştepţi să vie ora mesii
 şi-aştepţi să vie ora mesii  

Tristeţi de străzi pustii şi mute 
De ziduri vechi şi cu faţade 
De edificii cunoscute
 În care nu ştii cine şade
 În care nu ştii cine şade  

De domicilii spaţioase 
Cu flori la geam şi cu salon 
Din care pe la ceasul şase 
Auzi urlând un gramofon 
Auzi urlând un gramofon   

Lali-lali-lulu 
Lili-lili-lula 
Lala-lala-lululu 
Lalala-lili-lilula 
Eeeei-lalalululu Lilu-lalulu-lu 
 Tristeţi de goarnă funerară 
Melancolii de căţeluş 
Uitat de cineva pe-afară 
Să scheaune pe lângă uşi  
Tristeţi romantice de fată 
Cu nasul lung şi demodat şi de odaie mobilată
 În care-a stat un magistra-at  
Lali-lali-lulu 
Lili-lili-lula
 Lala-lala-lululu
 Lalala-lili-lilula
 Eeeei-lalalululu
 Lilu-lalulu-lu  
Tristeţi pustii, molipsitoare 
De ce mă urmăriţi mereu şi fie ploaie ori ninsoare 
Vă ţineţi scai de capul meu 
Vă ţineţi scai de capul meu 

Pasărea Colibri, da, I am old-fashioned, I'm an old-fashioned lover boy (Queen) 



Aşa-i că aparent căsnicia Adolfini-lor pare perfectă? But as a certain TV series used to say in season 3: "You don't need a perfect story to fit in on Wisteria Lane, you only need the smile, the one that Orson Hodge managed to acquire so as to cover up all his depressions and dirty little secrets."





Când eram mică, desenam bine oameni şi animale şi inventam scenarii, iar fiecare desen al meu avea o scenetă diferită, care, în mod normal, avea o legătură sau alta cu ceva ce se petrecea în jurul meu. Asta era la 4 ani. Mai târziu, am descoperit culorile şi am fost uimită de combinaţii. După am ajuns la grafică şi aici m-am blocat şi încep să cred că n-am pic de talent şi că sunt varză şi că n-o să fac niciodată nimic în viaţă, că totul o să se ducă pe apa sâmbetei, ca şi viaţa mea în ultima vreme. Nu vreau să fiu un blogger deprimant care să îşi dea sentimentele pe faţă, aşa că am să încerc să mă abţin, dar să nu vă fie cu supărare dacă îmi scapă, vreau doar să mă descarc. Şi acum, dacă vine vorba de culori, la asortatul hainelor mă mai pricep şi la alesul culorilor chestiile din lut şi din fire de împletit, dar talent nu mai simt că am. Încep să cred că sunt inutilă. Maybe I'm becoming a monster and I just havenţt caught up yet. I need my friends, but all of them are feeling crappy lately. Is it the autumn leaves? Is it starting high school? Is it my sister moving to Holland? What is it? Sunt la real, ar trebui să-mi vină un răspuns format din cifre complicate! Dar eu sunt aia care face glume lingvistice la ore, vasăzică n-am ce căuta acolo oricum.





My oldest sister and I love poppies şi mereu mă gândesc la ea când văd ceva roşu, pentru că mai întâi mă gândesc la maci. Macii o reprezintă, eu nu mai simt că mă reprezintă nimica, dar pot să spun cu tărie că simt că am luat opiu de scriu atâtea aiureli la ora asta. Dacă ego-ul meu ar fio mai mic, probabil că ori n-aş posta asta, ori i-aş da delete mâine, dar poate ar fi cazul să ştie şi cunoscuţii-mi în ce stare depravantă am ajuns.





Humidity's rising
Barometer's getting low
According to all sources
The street's the place to go
'Cos tonight for the first time
At just about half past ten
For the first time in history
It's gonna start raining men
It's raining men
Hallelujah it's raining men, Amen
I'm gonna go out
I'm gonna let myself get
Absolutely soaking wet
It's raining men
Hallelujah it's raining men
Every specimen
Tall blond dark and mean
Rough and tough and strong and lean
God bless Mother Nature
She's a single woman too
She took on a heaven
And she did what she had to do
She taught every angel
To rearrange the sky
So that each and every woman
Could find her perfect guy
It's raining men
Hallelujah it's raining men amen
It's raining men
Hallelujah it's raining men, Amen



Vroiam să mai bag un desen făcut de mine, dar nu mă pricep deloc să mai adaug poze şi să le fac să ajungă cu toatele la CAPĂTUL postul-ui, pentru că blogger e retardat, aşa că vă las în ceaţă, mă duc să mă uit pe pereţii cerului înstelat şi sper să apuc să trag şi-un pui de somn înainte de debate.


A voastră deprimată
Ilenuş Bizirruş, cum îmi spunea o fostă colegă din generală.

P.S.: Îmi iese un articol în DILEMA VECHE joia asta, pe 7 octombrie. Nu in Dilematix, ci în Dilema! Soooo, ţineţi-mi pumnii să îl şi văd acolo!

P.P.S.: Az-ul cel din titlu nu reprezintă decât o constantă, deci nu vă luaţi după el.

Sunday, September 12, 2010

The Wrecked Violin and the Drunken* Maid


"Lovely Rita, meter maid, may I inquire discreetly, when are you free to take some tea with me?" - George Harrison.

Yes, Beatles goes to my heart and makes me merrier!

Astăzi s-a întâmplat o tragedie. Defapt, astăzi, 10/11, am descoperit-o, că ea o fi fost săvârşită într-un ceas mai rău. Varianta de ansamblu a mircauloasei îmbestieri a preaiubitei mele viori constă în exemplul de mai jos.




Tragic, nu? Arată mizerabil şi e vioara mea preferată! Să vă spun cum a luat naştere vioara pe care eu o numeam mai acum ceva ani "şarpele veninos". Probabil că cineva a tăiat copacul din ură, dar lemnul folosit a fost iubit de-un om, de-un lutier escepţional, care a ... da, sună prea cheesy ce am de gând să spun, aşa că mă abţin.

Vioara asta a fost făcută în cunoştinţă de cauză. Lutierul mă cunoaşte de când am 5 ani, iar el când a avut ocazia să-mi facă o vioară, a făcut-o pe una din cele mai bune 5 pe care le-a făcut. Îl cheamă şi Viorel. E soţul profesoarei mele de vioară care m-a învăţat tot ce ştiu, şi nu mă refer doar la nota sol şi la gama do. În clasa întâi, când eu nu aveam deloc prieteni, pentru că vorbeam rimglish, ea mi-a explicat totul şi până într-a doua, vorbeam o română foarte bună pentru o bilingvă greşită.
Întorcându-ne la subiect (şi predicat, hihi - prima glumă pe care am făcut-o vreodată într-o poveste scrisă, când eram clasa a II-a), Viorel a făcut vioara exact pentru degetele mele, lungi şi ceva mai pătrăţoase, poate. A venit cu ea la oa mea de vioară, mi-a ajustat contrabărbia şi i-am cântat un concert de Oscar Rieding în faţă şi jumătate din Rondo-ul meu preferat de Mozart-Kreisler. De-atucni, vioara aia m-a scos numai cu 10 prin şcoala de muzică, până într-a opta!
Pe vioara asta am învăţat să cânt prima mea piesă rock, primul meu Bach, adică compozitorul meu preferat de vioară, că la pian prefer Chopin, primul meu Alexandru Bălănescu şi orice înafară de muzică clasică/preclasică/jazz/romantică/etc.

S-a întâmplat că am plecat la mare şi am schimbat 3 găşti, iar când prima mea gaşcă s-a cărat de la mare şi s.a întors acasă, au dat cu toţii o petrecere. Nu ştiu dacă la petrecerea asta s-a aşezat cineva pe vioară şi mi-a buşit-o, ori dacă a încercat cineva să cânte la ea.
Mai e o frumoasă posibilitate. Am angajat o doamnă să ne mai facă oleacă de curăţenie prin casă, şi sunt aproape sigură că ea mi-a pus vioara între canapea şi dulapul maică-mii, unde a mai pus şi cealaltă vioară, cele trei cutii de vioră şi nişte pălării. Da, acum, datorită dânsei, vioara mea fără nume, pentru că nu îl găsesc pe ăla perfect, arată aşa:






Nu mi-am dat eu seama că am prins în poză şi desenul ăla cu verde, cu modelul meu iniţial de vioară pătrăţoasă (fac nişte grafică în mod normal, dar experimentez), care are şi ea o coardă sărită. Ei, bine, nu-mi vine SĂ CRED că a ajuns varianta REALĂ să aibă 4 coarde sărite de pe fix (la propriu ŞI la figurat), un căluş plutitor si o casă a fixelor aşa uşuratică.




Îmi iubesc vioara foarte mult şi sufăr că acum a păţit aşa ceva. Am s-o duc la domnul Dumitraşcu, Viorel, să mi-o facă, pentru că el este cel mai bun lutier din Bucureşti pe care îl ştiu, le face toate instrumentele să meargă perfect tuturor muzicienilor de la Ateneul Român.

Nu m-am îmbătat de supărare, n-aş face asta, dar am pus mâna pe the rookie violin şi am învăţat Over the Rainbow şi m-am mai calmat.

Ştiam că 9/11 e de rău, dar speram ca 10/11 să fie mai ok. Se pare ca 10/11 sucks even more!!!
Ar fi cazul ca ceva bun să se întâmple, altfel explodez. God, trece-l pe Mihai în R3!!!! Te rog!!!

Port doliu pe interior, şi ca să nu pară că a murit chiar un om, deşi vioara are mult mai multă personalitate şi mult mai mult suflet decât un om, voi purta mov pe dinăuntru.

Yours truly
Really depressed
And quite the pest,

Ileana Bizirra.

* Da, Ilinca, Mihai, Ali, nu eu sunt beţivanca, dar ştim noi cine este defapt :)) ;) (*)

P.S.: IESE DILEMATIX PE 16 SEPTEMBRIE, JOI, CU DILEMA VECHE, E VREO 3 LEI JUMATE!!!! Pe ultima pagină e un reportaj despre Cluj scris de mine :D

Thursday, September 9, 2010

Exclusiv! Read all about it! Once in a lifetime, I mean it!


Nu ştiu de ce mă chinuiţi şi de ce mi-aţi dat o temă aşa tâmpită, dar probabil că merit pedeapsa asta. Ilinca, te voi împuşca la şcoală, şi, Mihai, dacă stau cu tine în bancă, să te aştepţi la câteva farse în primele săptămâni. O s-o fac de dragul vostru, da' mi-e lene să îmi mai fac un blog numai pentru Dilematix, aşa că nu mă mai frecaţi atâta la cap cu lepşi şi babe oarbe şi cum s-or mai numi toate astea.

Şi să ştiţi că mi-am dat seama că mi-e ruşine de mine şi de-aia nu vreau să fac leapşa asta (vai, ce mă enervează cuvântul ăsta; bine, cam totul mă enervează azi), că după aia or să afle alţii chestii despre mine pe care aş prefera să le afle doar cei pe care vreau să-i cunosc şi eu. Mi-ar plăcea să descopere alţii chestiile astea din experienţe nebuneşti cu mine, nu itind un post sec şi lipsit de viaţă, sau, mă rog, umor, de data asta. Da, se vede că-s lovită de bombe şi nu hippie, hippie ca deobicei, dar nu-ncerc să mă victimizez. Am avut o zi de cacao. Vă voi povesti poate altă dată.

"Una este luna" Eu am nevoie de lună acum, pentru că nu mă mai poate calma nimeni. Sunt beyond screwed up şi până acum nimic nu şi-a făcut efectul, devin din ce în ce mai tristă şi mai neagră de supărare pe zi ce trece. Astă vară, îl înnebuneam pe un prieten pe nume Vlad cum că ultima rază a lunii e speranţa că bla bla, băteam câmpii şi aberam într-un hal fără de hal. Acum am constatat că depind de ea. Vreau nopţile în care adorm uitându.mă la ea şi nefiind în stare să gândesc negativ, Singurul satelit care îmi risipea supărările. It's now or never, come back !

"The universe in a nutshell always breaks in two perfect pieces" Eu daca beau o Silva Neagră pe stomacul gol mă îmbăt.

"Die drei Musketieren" Ultima oară când m-am îmbătat m-am trântit pe plajă la 2 Mai, am refuzat să mă întorc la cort şi am bocit o oră. Prietenii mei n-au reuşit să mă ridice de-acolo.

"Sunt doar 4 săptămâni de Advent înainte de Crăciunul nemţesc" Mă dau gata accentele, mai ales cel britanic şi cel nemţesc. Dar nu mă pasionează Pisi :))

"Am cinci degete la un picior" Şi la toate celelalte membre, inferioare, superioare, mijlocii n-am, îmi pare rău, n-am malformaţii de care să faceţi mişto.

"6 nu mă inpiră" Am reuşit să intru în Coşbuc, după ce s-au făcut mânării în fosta mea şcoală şi ni s-au corectat aiurea lucrările la română de două ori şi nu a putut depune contestaţie decât nepoata directoarei, aşa că am tras tare într-a opta şi am reuşit să sar de la o medie jenanta a examenelor dintr-a şaptea la un gras 9,87 a celor dintr-a opta.

"Ca să nu pară că-l imit pe Mihai, nu zic 777, ci LLL" (de la Loser) Am stat 7 ani de zile cu aceeaşi fată în bancă şi e una din puţinele persoane care mă sună că îi e dor de mine şi nu pentru că vrea ceva.

Am făcut vioară 8 ani de zile.

9. Cu 4 luni înainte de examenul de absolvire mi-a tras colega aceea de bancă un şut în degetele mâinii stîângi, chiar cea de bază, şi am refuzat să-mi pun mâna în gips, deci am suferit de-am tresărit şi-am absolvit după ce chiar m-am chinuit.

10. Într-a patra spuneam că vioara este un şarpe veninos care mă muşcă pe mine prea des de dos. (ce-aţi dedus de-aici? :)) )
O lună şi-o ploaie torenţială vreau.(nu-s bună la adunări, nu? dar la alăturări ...!) Am făcut şi pian 4 ani,

La 12 ani mi-am dat seama că defap îmi cam place vioara şi de-atunci e o pasiune a mea.

La 13 ani am început să cânt şi la chitară de una singură şi nu-s dezastruoasă, dar mai am de învăţat câteva hit-uri. Un Amy Winehouse, ceva, Ilinca?
13 + 1 = Nu sunt superstiţioasă, chiar dacă am ţăcănelile mele, n-au legătură.

15. Ştiu să cânt la muzicuţă şi am convertt deja un Vlad de la mare care şi-a luat două, acum vrea şi Vukasin una.

Sweet 16 anul ăsta pe 28 mai.

17. Îmi plac scriitorii ca Salinger, Vonnegut, Capote şi mulţi alţii care scriu despre nebuni. Aş vrea să ajung să mă po considera eroina vreo unei nuvele de-ale lor, atunci voi fi împăcată cu nebunia mea şi voi fi iară veselă.

18. Şi mie, şi unchiului meu Ciorbă ne place Italo Calvino la nebunie. Singurul roman al lui pe care l-am citit din greu a fost t zero, dar probabil că peste 4 ani o să reuşesc să trec mai uşor prin el.

19. N-am trecut cu vederea clasicii care-mi plac. Caragiale, Shakespeare, Tolkien, Homer, Bulgakov sau Victor Hugo nu lipsesc din biblioteca mea.

20. La capitolul poezie, din ce-am citit până acum, adica destul de puţin, îmi plac Nichita Stănescu, Tudor Arghezi, Mircea Cărtărescu, Şerban Foarţă, Gellu Naum (nu mă refer doar la Apolodor), Macedonski, Goethe (da, am citit în germană şi înţeleg şi-mi place) şi ... evident, merci, Ilinca, că mi-ai amintit, Anaaaaa Blaaandiiiiiana!!!

21. Nu-mi place Eminescu, nu pentru că aş face parte din vreun grup de haters sau ceva, dar nu-s veşnic îndrăgostită şi oricât de supărată aş fi azi, nu sunt vreun Werther deprimat şi sinucigaş.

Am două surori. Maria are 22 de ani şi e în Olanda la master, iar Alexe are 21 şi e studentă la medicină.
Da, da ...
23. Ada Milea rulează!

24. Cine e pe primu' loc? Cine e pe primu' loc? Vâlcă: "Băăi! Baaaagăăă Biiiiităăăăăăăăăălz!!!" Aşa, aşa, Vâlcă, carry on the Zirra legacy!

25. "Cigars? Cigarettes?" No thanks :) E o fiţă stupidă. Sigur, n-am nimic împotriva ălora care practică sportu' ăsta, cât timp ştiu şi ei că e o fiţă.

26, cred, este număruţ meu preferat, da' nu-s absolut sigură.

27. Mi-e frică să rămân singură pe lume, fără prieteni. I do take chances, but my pants usually tremble off me.

28. Eu sunt născută pe 28, mama la fel, taică-miu pe un 14, sor-mea Maria pe 7, iar Alexe e pe 1 Aprilie :P Divizori ai lui ... Mihai ... 777!

29. Matei fumeză pipă, are ochelari rotunzi de vedere ca John Lennon, are barba carlionţată şi e inginer electronist, dar şi prof de fizică/mate. Ştiu că nu-i despre mine, da' e tatăl meu.

30. Am geamuri în tavan, din alea de mansardă, deşi nu stau la mansardă, dar camera mea era formată şi dintr-o bucată de pod şi-o cameră jos, acum e dublă în înălţime şi plină de postere şi desene.

31. Sunt semi pasăre de noapte, semi pasăre de zi. Pot să nu dorm nopţi întregi şi să rezist o zi de şcoală de 12 ore (aveam li d-alea când eram la vioară).

32. De acum am să iau meditaţii de vioară de la profa mea din 1+8 care m-a învăţat română calumea.

33. Limba maternă a fost engleza pe care am vorbit-o cu mama până la şapte ani.

34. Între timp, vorbeam română cu toţi ceilalţi din familie.

35. Am fost singura Zirră care nu a reuşit să distingă cele două limbi până în clasa I.

36. N-am avut prieteni în clasa I, pentru că nu prea vorbeam română, ci ziceam "Te rog, give mie that caiet de maths"

37. Dar un an petrecut printre colegii mei m-a ajutat enorm şi am izbutit, chiar îmi vine să mă laud că aveam o română perfectă.

38. Eram o nebună din aia, care corecta oamenii când foloseau decât în propoziţii afirmative.

39. Încă mai am obiceiul ăsta, dar mi-a, dat seama că pe mullţi ăi enervează, aşa că le păstrez în gând în loc să le spun pe faţă.

40. Lucrez la un ziar de copii, Dilematix se cheamă, vine cu Dilema Veche de vreo 5 ori pe an.

41. Citesc maxim 500 de texte într-o săptămână şi le aleg pe cele bune, iar pe cele proaste le ignor.

42. Mă ocup şi de clubul Dilematix care, da, e pe facook, dar chiar mă ajută să strâng texte, de corespondenţa cu toţi pe gmail şi în general sunt prezentator la evenimente, deci eu sunt omul de legătură al copiilor.

43. Îmi iubesc slujba.

44.Îmi făcusem o reputaţie destul de proastă în generală, pentru că fostul meu liceu era de cacao, nu de alta, iar profii .. pff, ce să mai zic? Las' că-s multe poveşti intrigante de-acolo. I'm looking forward to a clean, fresh, new start in Coşbuc!

45. Cred că dacă vreţi să vedeţi ce ascult, găsiţi chiar de toate aici, dar puteţi să-mi puneţi întrebări şi p-aciulea :D http://www.last.fm/user/caleidoscopista

46. Da, mă uit la seriale, idioate şi ok, terminând cu House MD, metamorfoza merge aşa: Accidentally On Purpose - Lie To Me - How I Met Your Mother - The Big Bang Theory. Astea-s obicinuitele. :)

47. Actorul meu preferat e DeNiro, da-mi mai plac mulţi, printre care, da, one of mz guilty likings ... Johnny Depp.

48. Actriţa mea preferată, când eram mai mică, era Jodie Foster, dar acuma nu mă mai omor după ea, când era tânără de tot juca în filme calumea. Acum îmi place Jennifer Anniston, parcă şi Drew Barrymore ş-altele, da' nu-mi vin numele lor în cap la ore d-astea.

49. Regizorul preferat de filme horror: Hitchcock. Film horror preferat: Tăcerea mieilor.

50. Regizori preferaţi de filme care nu ştiu unde se-ncadrează, da' nici nu mă doare: Quentin Tarantino şi ăla care a făcut Eternal Sunshine of the Spotless Mind, adicăăăăă ... jackpot, bingo, Michel Gondry.

51. Regizori preferaţi de comedie: Woody Allen, the Coen Brothers.

52. Regizor preferat de filme dure: Lars von Trier.


53. Fac cercei şi păpuşi şi br(i)oşe şi lanţuri şi chestii-trestii din lut, apoi le pictez cu acrilice, în mod normal. Şi mărţişoare în special, dar n-am inima să le vând, că le fac pentru fiecare în parte, gândindu-mă la ce-i place persoanei respective. Nu fac la duzină, deşi fac câte minim 30 pe an.

54. Io-s mai hippioată dî felu' meu, da' interpretarea ta îmi spune că mă crezi or rapperiţă, or manelistă. Din care reiese ...

55. Sunt îndrăgostită de teatru, deci băteam câmpii şi jucam teatru. Cam asta vreau să devin, dar riscul e mare, maare în România şi nu ştiu dacă vreau să plec şi unde ... !

56. Adică, deja-s implicată în partea editorială şi îmi fac o carieră din asta, dar sunt atrasă de toate artele, nu vreau sa zic că-s o fire artistică, sună clişeatic, da' asta mă atrage cel mai tare.

57. Fac grafică cu un stilou cu o peniţă suuuuuuuper subţire. O să vedeţi la ore :D

58. Cred că ţin cu PNL, deşi Aaaant*nescu a fost BOU că s-a dat cu Geeeeeaanăăă!

59. Încerc să fiu amuzantă şi ma simt ca bufonul găştii uneori, dar nu-s sigură dacă îmi iese.

60. Nu vreau să mor din senin, vreau să fiu pregatită când vine Moartea cu coasa, aia din Terry Pratchett. Any fans out there? I'm a huuuge one.

61. Încă îmi mai place Olar Păros şi seria lui J. K. Rowling o să fie mereu foarte tare! So, all you haters, leave me alone!

62. Pot citi în orice condiţie critică prin autobuze sau pe stradă, n-am intrat niciodată într-un copac, dar odată am nimerit într-un stâlp.

63. Detest cuvântul adolescenţă, adolescentin e şi mai rău. Nicipubertate nu-mi place. Nu puteau găsi şi ei cuvinte frumoase, ca zăpuşeală, sau ...mărăciniş?

64. Pe moment am un crush mare pe Dave Matthews Band.

65. Recordul meu: Am fost îndrăgostită de un tip 7 ani. Poate doar 6 şi ceva ... Şi am fost mereu aproape best friends.

66. Am un căţel pe nume O'Câine, ca O'Riley sau O'Sullivan.

67. Sigur că pe O'Câine îl chema iniţial Max-Hector-Şerveţel-Şerbeţel-Cummulus-Cummulonimbus-Victor






68. Şi am şi o pisică pe nume Fu Manchu, pentru că e urâtă cu spume




68. Şi am şi o pisică pe nume Fu Manchu, pentru că e urâtă cu spume.

69. Stau la casă, dar am trăit deja în 1, 2, 3, 4 locuri diferite. Ai mei? Ei au trăit în şapte.


70. Ştiu un banc foarte porcos despre numărul ăsta. Vi-l zic doar când sunteţi beţi, ca să nu-l ţineţi minte.

71. Am un aparat drăguţ de fotografiat pe nume Tabachera.

72. Iar pe fostul pe iPod îl chema Rapunzel :)

73. Fac şi inele din sfori.

74. Pictez haine şi pentru astea iau comanda.

75. Fac şi stiiickeeerssss!

76. Nu mi-am spart niciodată capul şi nici nu mi-am rupt vreodată vreo mână, doar degetul de dinainte de absolvirea la vioară.

77. Ţin mult la lucrurile mărunte şi nu uit niciodată fleacurile care înseamnă un pas mare, ca atunci când Tudor i-a zis prieteni lui că eu sunt singurul lui prieten adevărat, după ce, cu 10 luni în urmă mi-a ţinut o predică de juma de oră că nu vrea să îi spună cineva vreodată aşa ceva, pentru că s-ar simţi vinovat că nu e reciproc, după ce i-am declarat-o eu la tilifon.

78. Nu mai am tembelizor de 2 luni, pentru că O'Câine de O'Curte a intrat în O'Casă şi a făcut pipi Longstockings şi Pipi-n Shortstockings pe el, până s-a stricat.

79. Culorile mele preferate sunt mov şi portocaliu. Tind să merg spre roşu când am o criză de ceva :D

80. Sunt iute de mânie.

81. Îmi plac numai ploile torenţiale, sau cele cu soare.

82. Iubesc păpădiile, macii, ghioceii, lăcrămioarele şi bujorii movulii.

83. Îmi plac persoanele romantice, pânî şi eu sunt romantică.

84. Mi-e foarte, foarte dor de surorile mele care sunt plecate din ţară şi casa e foarte liniştită fără ele :(

85. Urăsc shopping-ul din tot sufletul! Dar dacă trebe - trebe ...
86. Sunt scutită de sport de 5 ani de zile că am condromalacie acută la ambii genunchi.
87. Ce-i aia? Boala cartilajului. E prea gros, n-am ce-i face.

88. Problema adevărată e că iubesc rollerblading-ul şi nu mai am voie de 6 ani cu rolele, deci sunt tristă.

89. Mai am de dat jos 2 kile jumate ca să ajung la masa corespunzătoare şi să nu mai pun atâta presiune pe genunchi.

90 fiiiinaaaaallyyyy!!! Urăsc Yahoo! Messenger, dar cum toată lumea îl foloseşte, te simţi obligat să socializezi. Eu prefer să mă vad cu prietenii faţă în faţă la o cafea, la un chico, la o bere, nu-mi pasă!

91. Nu-mi plac majoritatea funcţionarilor pentru că îmi fac zile amare.

92. Sunt deja mătuşă, verişoara maică-mii a făcut un micuţ copchil, care pe moemtn nu face decât să plângă şi să sugă, dar când o să crească el, las' să vezi tu cine îl învaţă muzică pe Filip.

93. L-am văzut pe Booob Dyyylan liiive!!! Şi am fost la Yann Tiersen şi mă mai duc o dată. Vreau să vină Google Bordello şi Goran Bregovic!!!
94. Fac oleacă de fotografie singură pe-acasă de plăcere, da' nu-s un geniu.

95. I like geeks, I'm a geeky person somewhat.

96. Primul meu prieten a fost neamţ şi a fost un porc după ce ne-am despărţit.
97. Numele meu de familie e grecesc, iar eu am influenţe nemţeşti, greceşti şi niscai sânge de sârboaică, dar şi de româncă.

98. Nu mă las fraierită de taximetrişti şi mă cert des cu ei dacpă nu pornesc aparatul, dar uneori trebuie să îi ei cu frumosul.

99. Şi ultimul lucru? Sunt insomniacă rău de tot.

Şi acum mai lăsaţi-mă în pace!! Glumesc, desigur. M-a bine-dispus scrisul de astă-seară. See you soon!

Salutare şi frăţie,
Ne vedem la berărie,

Ileana Zirra,
redactor colaborator Dilematix.